Sens și caracteristici gramaticale

Pronumele este partea de vorbire care indică/arată obiectul, însușiri/caracteristici și cantități, dar nu le numește.

Un pronume răspunde la întrebarea кто? (= cine? ) что? (= ce? ) какой? (= care?) чей? (= al cui?) как? (= cum? ) где? (= unde? ) когда? (= când?) , etc. Pronumele se folosesc în locul substantivelor, adjectivelor, numeralele sau pronumele. În rusă, majoritatea pronumelor se schimbă după cazuri, multe pronume se schimbă după genuri și numere.

Tipuri de pronume

După semnificația lor și caracteristicile gramaticale, se disting următoarele tipuri de pronume:

Declinarea pronumelor

Pronume personale

Pronumele personale au forme:

• persoane
• numere
• cazuri
• genul (numai la persoana a III a singular)

Pronumele я (= eu) и ты (= tu) indică participanții la vorbire.

Pronumele он (= el) , она (= ea) , оно (= el-neutru) , они (= ei) indică asupra obiectului, despre care se vorbește, s-a vorbit sau se va vorbi.

Pronumele мы (= noi) și вы (= voi) indică asupra vorbitorului sau interlocutorului împreună cu alte persoane.

Pronumele de persoana a III -a он (= el) , она́ (= ea) , оно́ (= el-neutru) , они́ (= ei) după prepoziții au la început н :

La toate pronumele personale formele cazurilor genitiv și acuzativ coincid.

Pronume reflexive

Pronumele reflexiv себя́ (= pe sine) indică asupra acelei persoane despre care se vorbește. Acest pronume nu are forme de cazul nominativ, de asemenea forme de persoană, număr și gen.

Pronume interogative și relative

Pronumele interogative și relative:

Pronumele interogative servesc pentru exprimarea întrebării.

Pronumele relative servesc la legătura propozițiilor unei fraze complexe.

Pronumele interogative și relative кто (= cine) și что (= ce) nu au gen și număr.

Pronumele како́й (= care) , кото́рый (= care) , чей (= al cui) se schimbă după cazuri, numere și genuri și se declină ca adjectivele. Cu substantivele ele se acordă în caz, număr și gen.

Pronume nehotărâte

Pronumele nehotărâte/indefinite indică ovbiecte, caracteristici sau cantități nedefinite/nedeterminate. Se formează adăugând pronumelor interogative (relative) prefixele не- ( кое-что́ (= ceva) , кое-каки́е (= câțiva, niște) ) și кое- ( не́кто (= cineva) , не́что (= ceva) ), ultimul fiind întotdeauna accentuat, ca și sufixele -то, -либо, -нибудь ( кто́-то (= cineva) , кто́-либо (= cineva) , кто́-нибудь (= cineva) ).

Pronume nehotărâte se declină după tipul pronumele de la care se formează (interogative și relative).

Pronume negative

Pronumele negative никто́ (= nimeni) , ничто́ (= nimic) , никако́й (= niciunul) , ниче́й (= al nimănui) , не́кого (= nu e nimeni) , не́чего (= nu e nimic) servesc pentru negarea prezenței/existenței unui obiect sau a unei cantități și pentru a consolida sensul negativ al întregii fraze. Ele sunt derivate din pronume interogative(relative) prin prefixul neaccentuat ни- ( никто́ (= nimeni) , ничто́ (= nimic) , никако́й (= niciunul) , ниче́й (= al nimănui) ) și prin prefixul accentual не- ( не́кого (= nu e nimeni) , не́чего (= nu e nimic) ). Pronumele не́кого (= nu e nimeni) și не́чего (= nu e nimic) nu au nominativ.

Pronumele negative se schimbă după cazuri și numere, iar la numărul singular - după genuri. Pronumele  никто́ (= nimeni)  nu se schimbă nici după numere, nici după genuri.

Pronume posesive

Pronumele posesive   мой (= al meu) , твой (= al tău ) , ваш (= al vostru) , наш (= al nostru) , свой (= al lui (propriu)) , его́ (= al lui) , её (= a ei) , их (= al lor)  indică cărei persoane aparține obiectul.

Pronumele posesive   мой (= al meu) , твой (= al tău ) , ваш (= al vostru) , наш (= al nostru) , свой (= al lui (propriu))   se schimbă ca adjectivele după cazuri, numere și genuri.

Pronume demonstrative

Pronumele demonstrative тот (= acel) , э́тот (= acest) , тако́й (= asemenea) , тако́в (= asemenea, astfel) , сто́лько (= atât) servesc pentru evidențierea printre altele a unui anumit obiect, caracteristivă, număr. Pronumele demonstrative тот , э́тот , тако́й , сто́лько se schimbă ca adjective complete după cazuri, numere și genuri. Pronumele тако́в se schimbă ca adjectiv scurt, adică după numere și genuri.

Pronume relative

Pronumele nehotărâte   весь (= tot) , вся́кий (= tot felul de) , ка́ждый (= fiecare) , сам (= el însuși) , са́мый (= cel mai) , ино́й (= alt) , друго́й (= altul)  indică asupra unui lucru din seria lucrurilor de același fel.

Pronumele  сам (= el însuși) , са́мый (= cel mai)  în câteva forme se diferențiază numai prin accent.

Pronumele   весь (= tot)    всё (= tot) , вся (= toată (f.)) , все (= toți) are forme speciale la cazul instrumental numărul singular la genurile mascult și neutru la toate formele numărului plural.

Pronumele nehotărâte   тако́в (= asemenea, astfel) , како́в (= ce )  nu se declină.

Pronumele сам (= el însuși) indică asupra persoanei sau obiectului care efectuează acțiunea.

Pronumele весь (= tot) , вся́кий (= tot felul de) indică asupra totalității, desemnează/determină obiectul ca un tot/ceva indivizibil.

Pronumele вся́кий (= tot felul de) arată orice obiect din mai multe de același fel.

Pronumele са́мый (= cel mai) , ка́ждый (= fiecare) , любо́й (= oricare) indică asupra evidențierii unui singur obiect sau persoană dintr-un șir/grup de același fel/asemănătoare.

Pronumele са́мый (= cel mai) poate de asemenea desemna cel mai înalt grad al/a unei însușiri/calități, adică, servește la formarea gradului superlativ al adjectivelor.